Actul vorbirii presupune doua componente importante:respiratia si fonatia. Respiratia, la randul ei, este compusa din :inspiratie si expiratie. In timp ce inspiratia fiziologica este nazala, inspiratia ce insoteste actul fonetic este bucala sau buco-nazala.

Aparatul fonoarticulator cuprinde urmatoarele componente:

Plamanii– pozitionati in cavitatea toracica sunt actionati de muschii inspiratori si expiratory care pompeaza aerul

Traheea – canal rigid care se finalizeaza cu laringele

Laringele este locul unde se produce sunetul laringian.

Corzile vocale– doua superioare si doua inferioare sunt formate dintr-o cuta a mucoasei, o lama elastica si un fascicul de muschi. Pentru fonatie importante sunt corzile vocale inferioare. Ele sunt puse in vibratie de inflexiunile cerebrale transmise prin nervul recurrent care este nervul motor al laringelui. Activitatea corzilor vocale este comandata si dirijata de sistemul nervos central.

Faringele– locul de intalnire al cailor respiratoria cu calea digestive este un canal membranos si musculos de forma unei planii cu varful in jos. Aici aerul expirat este indepartat spre cavitatea bucala sau spre cavitatea nazala ori prin amandoua simultan.

Cavitatea bucala continue bolta palatului(partea osoasa) si palatal moale care se termina cu uvula(omusorul).  Bolta si valul palatin joaca un rol important in timpul fonatiei-articularea sunetelor oclusive se face pe bolta, pe val sau prin miscarile uvulului. 

Fosele nazale sau popular narile sunt si ele parte ale procesului. 

Fonatia se intampla in laringe, prin intrarea in vibratie a aerului expirat. In cavitatea bucala, coloanal de aer capata o serie de modificari aspect cunoscut sub numele de articulare. 

Organele implicate in articulare sunt:

  • Buzele
  • Maxilarul superior si maxilarul inferior
  • Bolta palatului
  • Valul palatin sau palatul moale
  • Limba
  • Uvula.

Importanta respiratiei in actul vorbirii

Este important sa avem in vedere aspecte  de baza in fiziologia si functionarea aparatului respirator. Respiratia este o parte esentiala a vorbirii. Intelegand cum functioneaza procesul putem identifica sursa problemelor copilului si actiona tintit. O respiratie gresita, probleme fiziologice, malformatii sau insufienta dezvoltare a componentelor sunt cauze ale tulburarilor de pronuntie. Pentru diagnosticele complexe aceste aspecte necesita o analiza amanuntita, medici specialist si foarte mult exercitiu. 


Educarea respiratiei unui copil ce urmeaza un program de recuperare a limbajului este esentiala.

Fara o respiratie corespunzatoare, emisia sunetelor devine dificila. In procesul terapeutic, exercitiile privind acest aspect sunt efectuate inainte de a aplica metode specifice fiecarui diagnostic. Folosind tehnici specifice, putem obtine o respiratie corecta care asigura o voce calda, o dictie buna, evitand astfel balbaielile. Trebuie avut in vedere faptul ca exista mai multe tipuri respiratorii: diafragmatica, costala, costo-diafragmatica. Forma recomandata este cea mixta si poate fi perceputa si inteleasa de copil atat vizual, cat si tactil. Cu ajutorul exercitiilor putem obtine o respiratie corecta care, pe langa suportul esential in fonatie, ajuta si la oxigenarea si circulatia sangelui, reduce oboseala, calmeaza si linisteste, ajuta memoria si atentia.

Diagnostice in a caror interventie intalnim exercitii pentru educarea respiratiei

Pentru ca respiratia ca si mobilitatea aparatului fonoarticulator sunt esentiale in propuntie vom intalni recomandari privind educarea respiratiei in diagnostice ca:

  • Dislalia
  • Rinolalia
  • Dizartria
  • Apraxia
  • Balbaiala
  • Alalia

Controlul procesului de respiratie este vital dar insuficient cand vine vorba de emiterea sunetelor. Am aratat si mai sus ca aerul pleaca din plamani si incepand cu zona  laringelului incep sa se formeze sunetele. Aerul in cantitati variate va intalni celelalte organe si se vor produce sunete velare, palatale sau labiale. In functie de complexitatea si numarul de componente responsabile cu formarea sunetului exista sunete care se produc mai usor si sunete care se produc cu un control mai mare. Sistemul nervos central este si el implicat. Pentru ca pe scurt sunetul se produce mai intai pe scoarta cerebrala si se executa la nivelul aparatului fonoarticulator. Sigur ca prin modelare si diverse ustensile un sunet poate fi produs dar daca el nu este planificat la nivel de retea neuronala, de impus nervos nu va fi un sunet autentic. Si nu doar expirul conteaza in acest proces ci si pozitia celorlalte componente ale aparatului fonoarticulator.  

Sa invatam un copil sa sufle poate parea o chestie banala. Insa este de fapt un prim pas. Emiterea sunetelor fara a oferi un sens, fara o finalitate este o munca aproape inutila. Exercitiile de respiratie sunt insotite aproape de fiecare data de imitatii orale, de miogimnastica, de emitere a onomatopeelor(un fel de pre-sunete) punand astfel bazele invatarii verbalizarii.

Pronuntia gresita poate fi cauzata de o respiratie deficitara. 

Controlul respiratiei joaca si el un rol important in tratamentul balbaielii, iar in cazul apraxiei este prima etapa de lucru. 

Exercitiile pentru educarea respiratiei sunt recomandate a se face intr-o incapere aerisita sau chiar afara, la inceputul terapiei logopedice, asigurandu-ne ca copilul executa corect sarcinile.

Una dintre intrebarile care vine dinspre parinti si chiar si specialisti incepatori este cat timp facem aceste exercitii si cat alocam intr-o sesiune. Raspunsul este: depinde. Depinde in primul rand de diagnostic. Daca avem de-a face cu o dislalie, o corectare a pronuntiei sunetelor exercitiile de respiratie se fac in cadrul metodelor generale, la inceput pana cand copilul dovedeste un control potrivit. Odata ce facem trecerea la metodele specifice aceste exercitii nu se mai fac. Intr-o sesiune putem aloca 5-10 minute. Depinde foarte mult si de creativitatea parintelui si logopedului cu privire la alegerea exercitiilor. 

Daca avem de-a face cu o balbaiala exercitiile de respiratie pot fi utilizate pe intreg procesul ca suport de relaxare si de-tensionare a copilului. 

In cazul unui copil cu apraxie care are afectata tocmai planificarea si executia motorie a emiterii sunetelor exercitiile de respiratie pot dura si luni de zile ocupand si 20-30 de minute dintr-o sesiune. Ma refer aici la situatia in care copilul nu stie deloc sa sufle si constientizarea procesului dureaza. Tot in cazul acestui diagnostic complex ar trebui sa retinem ca sunt necesare extrem de multe repetari, variatii ale instrumentelor folosite si urmarirea controlului cantitatii de aer expirat(unii copii pot sufla usor, superficial, altii extrem de puternic). 

Exercitii practice de respiratie

  • Aburirea unei oglizi
  • Sufla cu fluier
  • Sufla in trompeta
  • Sufla in lumanare aprinsa
  • Sufla baloane de sapun
  • Sufla balon de latex
  • Sufla cu trompeta
  • Sufla in muzicuta
  • Sufla cu paiulul in paharul cu apa
  • Sufla hartiute sau pompom
  • Joc tortul aniversar
  • Turbino
  • Inspir 2 secunde-pauza 2 secunde- expir lung 4 secunde
Picture of Ungureanu Georgiana
Ungureanu Georgiana
Salutare, sunt Georgiana Ungureanu și am o pasiune de lungă durată pentru a ajuta copiii cu nevoi speciale. În 2018 am fondat Priority Clinic, o clinică dedicată exclusiv terapiei logopedice. Aici, copiii cu dificultăți de vorbire vin cu plăcere să învețe și să se dezvolte, iar eu și echipa mea suntem aici pentru a oferi tot suportul necesar. Dacă îți dorești să ajuți copilul tău să vorbească mai bine, te invit să ne cunoști și să descoperi ce servicii oferim la Priority Clinic.

Cuprins articol

Articole din aceasi categorie