Cunoscută și sub denumirea de rinofonie, rinolalia este o tulburare de pronunție asociată cu tulburarea de rezonanță a sunetului prin comunicarea prea largă buco-nazală sau, din contră, prin obstrucție nazală.

Etimologic se compune din două cuvinte de origine greacă: „rhis/rhinos”, care înseamnă „nas” și lalia care înseamnă vorbire. Altfel spus vorbire pe nas.

În cazul rinolaliei tulburările de fonație și de articulație se condiționează reciproc. Fiind vorba de o vorbire nazală, locul de articulație al sunetelor se deplasează în cavitatea bucală, afectând aerul și modelarea lui, consecința imediată fiind afectarea inteligibilității vorbirii. Plecând de la acest aspect, corectarea rinolaliei presupune exerciții de modelare a vocii pe modelul realizării sunetelor: emitere, consolidare, diferențiere și automatizare.

Clasificarea rinolaliei se face în:

1) Rinolalie deschisă sau aperta

2) Rinolalie închisă sau clausa

3) Rinolalie mixtă

Rinolalia deschisă este atunci când aerul necesar sunetelor orale este eliminat pe nas și nu pe gură (sunt efectuate toate consoanele orale).

La rândul ei se clasifică în rinolalie deschisă organică și rinolalie deschisă funcțională.

Cauza principală este valul palatin care în momentul pronunției orale nu permite aerului să iasă corespunzător întrucât orificiul faringo-nazal rămâne deschis, aerul iese pe nas modificând rezonanța sunetului și locul unde acesta se formează. În cazul rinolaliei deschise organice cauzele sunt în relație cu afectarea organică (traumatisme, boli, malformații, etc.), iar în cazul rinolaliei deschise funcționale cauzele sunt de funcționalitate ale valului palatin (mobilitate scăzută sau absentă, comoditate în exersarea articulării sunetelor în perioada de debut a vorbirii, etc.).

Despicăturile congenitale ale valului palatin cunoscute și sub denumirea de palatos schizis (sau popular “gura de lup”) sunt încadrate de unii specialiști la rinolalia deschisă organică.

Rinolalia închisă este atunci când aerul care ar trebui să iasă pe nas este împiedicat și este eliminat pe gură. I se mai spune și vorbire ca un “fund de sac”.

Acest tip de rinolalie se împarte și ea în rinolalie închisă organică (având două forme: anterioară și posterioară) și rinolalie închisă funcțională.

Rinolalia închisă organică poate avea următoarele cauze:

–   Hipertrofii ale mucoasei nazale

–   Polipi

–   Deviații de sept

–   Hipertrofii amigdaliene cu vegetații adenoide

Rinolalia mixtă împrumută caracteristici atât de la cea deschisă cât și de la cea închisă.

Repercursiunile rinolaliei nu se reflectă doar în felul în care persoana vorbește. La fel de afectată poate fi și alimentația sau pot apărea anomalii dento-faciale și ortodontice.

Dintre simptomele pe care le putem întâlni sunt:

–   Voce particulară (oarecum neobișnuită) cu manifestarea unei tulburări de rezonanță în momentul emisiei sunetului glota produce un zgomot anormal în cazul consoanelor b, p, d, t, c, g, v, h, s, ş, z, j;

–   Un suflu nazal sau răgușit în pronunția sunetelor s, ş, j, c, g, f, l;

–   Nazonarea sunetelor;

–   Apariția grimaselor faciale;

–   Afectarea limbajului citit-scris prin omisiunea de litere, deformări, înlocuiri;

–   În momentul conștientizării dificultăților pot apărea comportamente de evitare sau de agresivitate.

Pentru diagnosticare ne folosim de diverse procedee de depistare:

–   Pronunțarea cuvintelor care conțin sunete bucale și nazale

–   Putem folosi o oglindă în dreptul nasului iar dacă la pronunția sunetelor nazale (mama, meme, mimi, nani, nana, nuna, etc) aceasta nu “transpiră” avem rinolalie închisă

–   Examinarea valului palatin de către ORL-ist. Există inclusiv investigații cu camera în interiorul gurii. În timp ce persoana ține o cameră minusculă este pusă sa spună liste de cuvinte și se înregistrează mișcările sau absența lor la nivelul valului palatin

–   Putem așeza persoana pe spate cu capul lăsat un pic jos, iar dacă la pronunția sunetelor nazale, nazalitatea dispare, avem de-a face cu rinolalie deschisă funcțională

–   Colaborarea cu alți specialiști: medici ORL, chirurgi specializați în chirurgie oro-facială, pediatru, psiholog etc.

Planul de acțiune în corectarea rinolaliei depinde foarte mult de tipul de rinolalie.

Etapele terapiei rinolaliei deschise:

1. Etapa pre-operatorie

2. Etapa operatorie

3. Etapa post-operatorie

Rolul logopedului în prima și a treia etapă este foarte important.

În etapa pre-operatorie va fi diagnosticarea, examinarea complexă și amănunțită, diferențierea inspirului și expirului nazal și oral, dezvoltarea praxiei orale. Aici putem avea ca acțiuni propriu-zise masajul facial, exerciții de respirație, exerciții de miogimnastică, exerciții pentru auz fonematic, exerciții pentru valul palatin.

După intervenția chirurgicală vom avea în vedere:

* masajul valului palatin și exerciții de mobilizare al acestuia.

* dezvoltarea controlului asupra respirației nazale și orale.

* mobilitatea aparatului fonoarticulator.

* emiterea sunetelor, consolidare, diferențiere și automatizare. 

Recomandările venite de la specialiști sunt ordonarea sunetelor astfel: s, z, p, b apoi d, t, c, g iar la final l, r, ţ, m, n. Sigur că în general aceste recomandări ne ajută, însă nivelul copilului, abilitățile lui și mulți alți factori ne ghidează în stabilirea ordinii sunetelor. Ceea ce merită reținut este că vom păstra metodele specifice de la corectarea dislaliei.

Și în cazul rinolaliei închise vom avea în mare aceleași etape. Accentul va fi pus pe controlul procesului de inspir-expir, de pe cale orală pe calea nazală.

Terapia copiilor diagnosticați cu rinolalie indiferent de forma ei este una de durată și se bazează foarte mult pe implicarea familiei. Contează de asemenea colaborarea specialiștilor și acțiunea cât mai de devreme. 

În situația în care avem în cabinet sau acasă un copil cu acest diagnostic intervenția începe de la exerciții care formează capacitatea de control la nivelul aparatului fonoarticulator și al respirației.  

Cele mai importante sunt exercițiile de respirație. Un logoped va apela la exercițiile cuprinse în metodele generale de la dislalie (vezi cap 7) sau la secțiunea controlul respirației din metoda VML (Verbal Motor Learning). 

Aceste exerciții trebuiesc făcute și de către părinți, atât la nivel cantitativ cât și calitativ. Prin exercițiu constant, încurajarea copilului și respectarea etapelor de intervenție vor apărea rezultatele. 

Exercițiile de mobilizare a aparatului fonoarticulator sunt și ele importante mai ales la nivelul valului palatin. Putem începe cu masaj (având degetul acoperit cu mănușa), stimulare cu Z-vibe, închiderea și deschiderea controlată a gurii, atingerea cu limba ridicată , imitarea înghițitului, suflarea în instrumente muzicale, imitarea tusei, exerciții de tip gargară, emiterea sunetului „a” lung urmată de „m” scurt etc.

Părinții trebuiesc îndrumați către medici specialiști pentru că aceștia au un rol important de la reconstrucția internă la ceea ce ține de estetic. Copiii cu rinolalie pot avea și alte diagnostice asociate. În acest caz intervenția este și mai complexă și poate fi semnificativ influențată.  

Planul de intervenție începe cu identificarea cauzelor, a nivelului de control, al aparatului fonoarticulator și al respirației, a felului în care sunt pronunțate cuvintele, sunetele deficitare. 

Urmează apoi definirea tipului de rinolalie pentru că așa vom ști ce tip de exerciții vom face. 

În perioada preoperatorie ne vom asigura că persoana progresează în controlul de bază iar în funcție de indicațiile medicului etapa postoperatorie va continua cu  exercițiile de la etapa anterioară adăugând învățarea fiecărui sunet afectat pe rând.  

În funcție de ritmul de automatizare al sunetelor, de vârsta copilului putem cuprinde exerciții și activități legate de dezvoltarea vocabularului, denumirea obiectelor, acțiunilor, exerciții pentru motricitate fină, lateralitate, schemă corporală etc.

Picture of Ungureanu Georgiana
Ungureanu Georgiana
Salutare, sunt Georgiana Ungureanu și am o pasiune de lungă durată pentru a ajuta copiii cu nevoi speciale. În 2018 am fondat Priority Clinic, o clinică dedicată exclusiv terapiei logopedice. Aici, copiii cu dificultăți de vorbire vin cu plăcere să învețe și să se dezvolte, iar eu și echipa mea suntem aici pentru a oferi tot suportul necesar. Dacă îți dorești să ajuți copilul tău să vorbească mai bine, te invit să ne cunoști și să descoperi ce servicii oferim la Priority Clinic.

Cuprins articol

Articole din aceasi categorie