Ca să reușim în viață și pentru a lua decizii ne bazăm întotdeauna pe reguli, principii, credințe. De la decizii mari la decizii mărunte de zi cu zi ținem cont de niște reguli sau principii. 

Unele le-am primit de la părinți, profesori, mentori altele ni le-am format noi în urma experiențelor, cursurilor, cărților citite și mai ales a experiențelor directe. Dacă pentru a-mi alege hainele mă ghidez după vreme, anotimp, starea mea, culorile preferate de ce nu am aplica niște principii sau reguli în munca cu limbajul?

De la această constatare am pornit în urmă cu mult timp și am încercat să îmi sintetizez reguli, principii care să mă ajute în a gândi un plan general dar și a realiza activitățile de zi cu zi. Aceste reguli în forme diferite le-am primit de-a lungul timpului de la profesorii mei, de la mentorii mei, de la colegi și le-am sintetizat în modul în care ți le voi prezenta mai jos. Pe unele le-am găsit în cărți, le-am considerat utile și le-am integrat în munca mea. Ce e important e că toate le-am testat și aplicat cu succes de-a lungul anilor.

Principiul 1

Orice tulburare de limbaj are tendința de a se agrava și consolida în timp ca deprindere greșită.

Acest principiu ne spune că dacă există deja o tulburare de limbaj ea nu va trece de la sine și că în timp se va automatiza ca o deprindere greșită. Concret, când un copil pronunță sunetul „s” poziționând limba între dinți, dacă acest fapt este ignorat cel mai probabil el își va automatiza un „s” interdental și alte sunete vor fi apoi afectate. Copilul dacă nu are ocazia să învețe forma corectă va considera că e în regulă să pronunțe astfel. Acest lucru se întâmplă și în cazul copiilor cu întârziere în dezvoltarea limbajului. Amânarea de către părinți în a consulta un specialist va face ca diferența dintre nivelul dezvoltării și vârsta cronologică să devină o problemă serioasă.  Acest principiu este ușor de înțeles și integrat de către specialiști și este de datoria noastră de a le explica părinților consecințele ignorării problemelor ce țin de limbaj și comunicare.

Principiul 2

Intervenția timpurie – atât pentru corectarea sunetelor cât și pentru stimularea limbajului

Acest principiu este o consecință a primului. În dezvoltarea copilului indiferent că vorbim despre limbaj, cogniție sau motricitate, intervenția timpurie poate face diferența. Asta pentru că se pot recupera ușor întârzierile când avem puține abilități de atins.  Cu cât lista de lucruri pe care copilul trebuie să le bifeze este mai lungă cu atât efortul este mai mare, presiunea pe copil, familie și terapeut crește și riscul de a pierde din vedere detalii semnificative crește. În practică nu există este prea devreme să merg la logoped. Părintele se poate prezenta la specialist imediat ce sesizeaza o dificultate. Azi părinții vin la logoped si de la vȃrsta de 1 an dacă cel mic nu comunică și nu are interes pentru verbalizare. Nu înseamnă automat ca va fi nevoie de terapie însă părintele primește un plan și soluții pe nevoile copilului care implementate ulterior aduce si mai multe beneficii.

Principiul 3

Cooperarea specialistului cu familia și cooperarea familiei cu specialistul

Succesul terapiei limbajului depinde de trei factori esențiali: potențialul copilului însoțit de tipul de diagnostic, vârsta de la care se începe terapia, implicarea familiei și profesionalismul specialistului. Pe de  o parte părintele colaborează cu logopedul realizând temele recomandate, respectând frecvența specifică, fiind transparenți în manifestările copilului. Pe de altă parte, logopedul are datoria de a comunica părintelui situația copilului, pașii concreți, evoluția ședințelor, situațiile problematice, punctele forte. Colaborarea dintre părinți și logoped de fiecare dată aduce rezultate bune. Pentru că, astfel, fiecare lucrează având obiective comune, respectând un plan adecvat.

Nu am întȃlnit în practică niciun caz care să se fi rezolvat în cel mai bun mod din perspectiva achiziției limbajului și timpulul investit fără implicarea părinților.  Și, în general, părinții își doresc să se implice cȃnd vine vorba de copilul lor. Problema e că nu prea știu cum o pot face și aici intervene logopedul care are datoria de a învăța și asista părintele în acest proces. O poate face redactȃnd un raport cu recomandări explicite, oferind materiale suport, feedback pe parcursul colaborării, idei de activități acasă. 

Principiul 4

Respectarea etapelor de dezvoltare ale limbajului

Acest principiu este foarte important în stabilirea unui plan privind stimularea limbajului.

Limbajul se dezvoltă parcurgând niște pași logici. Prima etapă o reprezintă atenția și ascultarea, urmează apoi abilitățile de joc și interacțiunea, după care vine înțelegerea , folosirea comunicării și la final verbalizarea. Aceste etape copilul le parcurge pentru a ajunge să vorbească. Chiar dacă noi ne dorim ca el să spună cât mai multe cuvinte, să vorbească trebuie să analizăm nivelul fiecărei etape și să susținem cât mai mult ceea ce are el nevoie. Știm cu toții că o mare provocare în dobândirea limbajului la copilul cu TSA sau la copilul cu implant cohlear o reprezintă capacitatea lor de a asculta și a fi atenți când cineva vorbește. În acest caz niște strategii adaptate pentru asta sunt de mai mare ajutor decât să-l forțăm pe copil să spună cuvinte. La fel este mai important să dezvoltăm la copil abilități de joc și de imitație înainte de a-i preda cuvinte sau a avea pretenția ca el să repete sau să folosească cuvinte.

Nu am întȃlnit pȃnă la momentul scrierii acestui capitol o teorie atȃt de complex care să cuprindă toate aspectele și detaliile dezvoltării limbajului. Însă cu cȃt ne documentăm mai mult, cu cȃt studiem și înțelegem avantajele și limitele unei teorii sau alteia cu atat mai ușor ne este sa ne dezvoltăm un stil de lucru eficient.

Principiul 5

Comunicarea înainte de verbalizare

Legat de principiul anterior este și acesta. Înainte de a ne aștepta ca un copil să vorbească am putea seta ca el să comunice în orice fel este potrivit pentru el. Poate fi arătând, luând adultul de mână, folosind cuvinte aproximative. De fapt când copilul comunică și el este înțeles, el demonstrează că înțelege limbajul și asta este un lucru extraordinar. Întotdeauna un procent mai mare sau mai mic dintre copii nu vor dezvolta limbajul verbal cu toate că ei beneficiază de terapie logopedică. În acest caz a ajuta copilul să comunice este important și prioritar.  În absența limbajului verbal copilul poate folosi un limbaj alternativ de comunicare care să îi asigure o relație potrivită cu mediul în care trăiește.

Principiul 6

Tulburările de limbaj au caracter temporar/tranzitoriu și sunt corectabile prin metode specifice

Terapia logopedică este o terapie finită. Poate dura de la câteva săptămâni la ani însă la un moment dat ea se va încheia. Dacă logopedul a fost potrivit pentru acel caz, părinții s-au implicat și au lucrat și ei, iar copilul a avut un potențial bun atunci cu siguranță rezultatele au fost excelente. Sunt situații în care chiar dacă obiectivul “de a vorbi” nu e atins logopedul îl poate ajuta pe copil să folosească un sistem alternativ de comunicare . Fie că este vorba de o dislalie, de un retard de limbaj, o apraxie, dislexie pentru fiecare există metode de lucru potrivite. Trebuie doar să avem flexibilitatea de a monitoriza și alege în fiecare moment metoda, tehnica potrivită. Întotdeauna pentru dislalie vom folosi metode cu caracter general și metode cu caracter specific. Corectarea se va face începând cu emiterea sunetului, consolidare, automatizare și diferențiere.

Principiul 7

Limbajul este liantul dezvoltării generale a copilului

Este dificil de separat în practica limbajul de celelalte procese psihice. Tocmai de aceea stimularea dezvoltării lui înseamnă și dezvoltarea cogniției, motricității. Cu cât limbajul se dezvoltă cu atât și celelalte arii se dezvoltă. Când evaluăm nivelul limbajului indirect, evaluăm dezvoltarea per ansamblu a copilului. Cu ajutorul limbajului copilul comunică cu lumea și cu sine, învață, își gestionează emoțiile și își reglează comportamentul. Absența unui tip de limbaj, cum e cel verbal de multe ori, împiedică și învățarea de concepte concrete sau abstracte.

Principiul 8

Lucrul în echipă. Acceptarea limitelor.

Acest principiu se referă la echipa de terapeuți. Sunt multe diagnostice pentru care intervenția se realizează în echipă. Cea mai cunoscută situație este a copiilor cu autism unde avem cel puțin terapeuți comportamentali și analiști comportamentali. Cum spuneam la principiul anterior limbajul se formează pe baza celorlalte abilități și le influențează dezvoltarea în egală măsură. Așadar, ca învățarea să devină eficientă este necesar să dezvoltăm și limbajul, iar acest lucru se întâmplă în oricare dintre formele de terapie. Nu poți spune de ce cuvinte se ocupă doar logopedul ci trebuie să lucrezi împreună cu logopedul în învățarea limbajului. La rândul lui, logopedul este dator să cunoască principiile intervenției, obiectivele generale și să se alinieze echipei ajutând prin modul în care își face treaba atât copilul cât și echipa. Într-un fel un copil va învăța animalele dacă în sesiunile de terapie le va recunoaște, le va categoriza și în cele de limbaj va fi învățat să le asocieze cu onomatopee și denumirea lor. Același lucru este valabil și în corectarea sunetelor. Dacă în sesiunile de terapie logopedică se realizează emiterea și consolidare, în sesiunile de terapie comportamentală sau ocupațională se vor urmări situațiile când copilul spune corect sau incorect și va fi corectat punctual. Experiența mi-a arătat că de multe ori trebuie să acceptăm că o metodă sau o abordare care poate a adus rezultate semnificative în trecut nu se potrivește tuturor. În acest caz  înlocuiești, adaptezi sau renunți la ea acceptand situația și fiind onest față de tine, față de familie și echipă. Nu există panaceu universal sau metodă, terapie care să fie aplicabilă oricui, oricum, și să dea de fiecare dată aceleași rezultate. Datoria noastră ca practicieni e să învățăm cât mai multe abordări, să experimentăm și să avem onestitatea de a renunța, de a adapta și schimba dacă situația o cere.

Principiul 9

Dezvoltarea limbajului influențează personalitatea și reglează comportamentul

Acest principiu mi s-a conturat în urma multelor discuții cu părinții copiilor cu diverse probleme comportamentale. Cei mai mulți își pun problema dacă să facă terapie comportamentală, psihoterapie sau logopedie pentru situații în care comportamentul copilului este afectat. Fiecare abordare vine cu soluții însă în proporții diferite și în arii diferite. Depinde de copil, de nivelul lui de dezvoltare, de resursele din zona unde el locuiește. Însă ce e sigur, este că în momentul în care limbajul se dezvoltă și comportamentul începe să se regleze. Asta nu înseamnă că doar logopedia poate face asta. Însă în momentul în care copilul comunică mai bine, se exprimă într-un mod potrivit, poate verbaliza sentimente, are o flexibilitate bună a limbajului, cu siguranță și comportamentul său va reflecta aceste abilități. În plus știm că existența unei tulburări de limbaj afectează personalitatea. Un copil care nu vorbește clar, care nu e înțeles, care e întrebat de 10 ori pe oră “ce ai zis?”, sau și mai rău “spune încă o dată” va deveni frustrat, supărat, se va închide sau din contră va “rezolva” situațiile cu agresiune. În terapia dislaliei, și nu numai, în cadrul metodelor generale avem specificat ca recomandare exerciții pentru dezvoltarea personalității.

Principiul 10

Monitorizarea este soluția rezultatelor

Pentru mine monitorizarea nu este negociabilă. Cum poți ști dacă faci bine sau nu ceva dacă nu evaluezi periodic? Cum știi dacă o metodă dă rezultate dacă nu monitorizezi? Așa că fiecare ședință este monitorizată. Eu practic de la început “metoda caiețelului” în care notez ce s-a întâmplat în sesiunea de lucru, informații despre comportament (uneori foarte utile echipei și medicului neuropsihiatru), sugestii de activități și teme pentru părinți. Prefer caietul din considerente practice: încape și în poseta mamei și în rucsacul copilului, foile nu pot dispărea. Acest instrument va sta de fiecare dată la părinte și este încurajat să îl arate și coordonatorului, terapeuților sau medicului. Am văzut acest sistem la logopezii din școala specială unde am făcut practică în facultate (acum mult, mult timp) și mi-a plăcut mult. Sunt specialiști care folosesc dosare, fișe de notare. Nici nu contează cum faci monitorizarea important este să o faci. Apoi periodic să analizeze informațiile, rezultatele și să decizi asupra noilor obiective, activități și metode.

Picture of Ungureanu Georgiana
Ungureanu Georgiana
Salutare, sunt Georgiana Ungureanu și am o pasiune de lungă durată pentru a ajuta copiii cu nevoi speciale. În 2018 am fondat Priority Clinic, o clinică dedicată exclusiv terapiei logopedice. Aici, copiii cu dificultăți de vorbire vin cu plăcere să învețe și să se dezvolte, iar eu și echipa mea suntem aici pentru a oferi tot suportul necesar. Dacă îți dorești să ajuți copilul tău să vorbească mai bine, te invit să ne cunoști și să descoperi ce servicii oferim la Priority Clinic.

Cuprins articol

Articole din aceasi categorie