Ca să poți diagnostica un copil cu întârziere în dezvoltarea limbajului, este necesar să cunoști etapele dezvoltării acestuia.
Iată-le pe cele mai importante așa cum sunt prezentate în literatură de specialitate:
Până la la vârsta de 2 luni copilul gângurește când este fericit.
2 – 3 luni. Copilul plânge diferit pentru a-și exprima stări și sentimente diferite. Treptat, vei învăța să faci diferența între diferitele tipuri de plâns: de foame, de oboseală, etc
3 – 4 luni. Poate începe să pronunțe unele vocalele, iar gânguritul devine ceva mai sofisticat, cu sunete mai variate
5 – 6 luni. Începe să înțeleagă și să practice intonația, coborând și ridicând vocea, adesea ca răspuns la modul în care-i vorbește mama sau tatăl.
7 – 12 luni. Gângurește din ce în ce mai divers, făcând noi combinații de sunete și intonații. Încearcă să te imite și se comportă ca și cum poartă adevărate conversații cu ține.
Copilul mic (până la 2 ani)
12 luni. Spune primul cuvânt. Cunoaște suficient de bine unul sau mai multe cuvinte pentru a le putea folosi
14 luni. Folosește inflexiuni ale vocii (de ex. ridică vocea la sfârșitul unei întrebări) și apelează la limbajul non-verbal pentru a-și completa discursul.
16 luni. Te cheamă să-ți atragă atenția, spunând „mama”, te aprobă sau te dezaprobă dând din cap și rostește multe sunete formate din consoane, cum ar fi t, d, n.
18 luni. Are un vocabular de 10 până la 20 de cuvinte, inclusiv nume („Mama”), verbe („mănâncă”) și adjective („rece”). Utilizează fraze simple („vreau păpușa”) pentru a îți arată ce dorește
18 – 24 de luni. Începe să folosească două cuvinte împreună pentru a exprima ceea ce observă (de ex. “tata merge” sau “buni pa”)
24 luni. Are deja un vocabular de 50 până la 100 de cuvinte. Folosește propoziții scurte, cu două sau trei cuvinte și pronume personale
Vârstă preșcolară (2-4 ani)
2 – 3 ani. Poate purta o conversație simplă despre ceva ce se petrece în jur, având un vocabular de 200 până la 300 de cuvinte. Pune frecvent întrebări simple și folosește propoziții formate din 3 – 6 cuvinte.
3 – 4 ani. Printre cuvintele preferate ale copilului la această vârstă, după cum vei observa, se numără „de ce”, „ce” și „cine”. De cele mai multe ori poți înțelege foarte bine ceea ce spune și chiar îți poate povesti ce s-a întâmplat cât timp ai fost plecat din încăpere.
Vârstă școlară (4 – 8 ani)
4 – 5 ani. Comunică cu ușurință și îți poate spune o poveste simplă cu început, mijloc și sfârșit în timp ce privește imaginile. Poate folosi 4-5 propoziții pentru a descrie o imagine și folosește mai mult de un verb într-o propoziție. Pronunță în mod corect majoritatea sunetelor, dar poate întâmpina în continuare probleme cu unele consoane: t, r, s, l, v și z. Utilizează o mulțime de cuvinte descriptive, inclusiv cuvinte legate de timp, cum ar fi „ieri”.
6 – 7 ani. Poate descrie modul în care două elemente se aseamănă sau se diferențiază, spune singur o poveste fără ajutorul imaginilor și îți poate detalia conversații sau evenimente din trecut.
8 ani. Copilul stăpânește foarte bine toate abilitățile lingvistice, folosește propoziții complexe în mod corect și este capabil să poarte o conversație cu un adult.
Prinvind aceste lucruri, un părinte este copleșit când constată că cel mic ar fi trebuit să combine două cuvinte, dar el folosește 4-5 și acelea când și când. Însă colaborând cu specialistul în vederea stabilirii cauzelor, face un pas semnificativ în a ajuta copilul să vorbească.
În practică am identificat o mulțime de cauze care pot duce la o întârziere în dezvoltarea limbajului. De foarte puține ori a fost vorba doar de o cauză, în realitate avem două, trei sau mai multe fiecare cu influența ei.
Dintre cele mai întâlnite cauze reamintim:
Nestimularea copilului
Suprastimularea
Hiperprotecția
Expunerea la ecrane timpuriu
Tulburarea de spectru autist
Retardul mintal
Apraxia
Probleme fiziologice ale auzului
Auzul fonematic alterat
Hipotonie musculară
Sindroame genetice
Bilingvismul
Lipsa interacțiunilor sociale cu alți copii
Ritm lent de dezvoltare al copilului
Vorbitul nu apare de la sine cu atât mai mult în cazul copiilor care prezintă o întârziere (uneori chiar semnificativă).
Vorbitul sau verbalizarea apar când copilul este pregătit din punct de vedere fiziologic să controleze aparatul fonoarticulator pentru emiterea sunetelor, când înțelege ce să spună, când are ce să comunice și cui să comunice. Tocmai din acest motiv, “ne uităm” dacă copilul poate susține sunetele.
Pornind de la nivelul de dezvoltare al limbajului si in functie de cauze se stabileste un plan de lucru.
Nu exista o reteta universal valabila in stimularea limbajului. Insa exista trei strategii care pot fi de folos daca sunt aplicate adaptat nivelului copilului. Acestea sunt: impartasit cartea sau citit, jocul si muzica. Impartasirea cartii, ajuta la antrenarea auditiei si intelegerii limbajului, jocul este platforma ideala de exersare a vorbirii fara presiune iar muzica aduce ritm, fluenta si flexibilitate in limbaj.
Daca fiecare parinte ar lucra minim trei activitati zilnic cu copilul din care jocul si impartasirea cartii sa fie constante rezultate in dezvoltarea limbajului vor aparea negresit.
